La Botoşani apărea în 2012 un volum inedit care cuprindea cele mai frumoase povestiri şi poveşti din comunităţile de romi. Gândit ca un instrument prin care elevii români să poată accede în universul povestirilor rroma, acest volum reprezintă una dintre cele mai reuşite şi frumoase proiecte de descoperire a culturii comunităţilor de romi.
Eforturile de culegere şi de notare a mostrelor folclorice rrome făcute de-a lungul timpului sunt amintite în prefaţa acestui volum, la fel ca şi culegerile tipărite sau sonore rezultate în urma acestora.
Înainte de a citi cele 51 de povestiri, coordonatorul lucrării, profesorul Dr. Gheorghe Sarău declară că "avem de-a face, pe de o parte, fie cu poveşti rrome culese de la bătrânii păstrători rromi ori cu povestiri adaptate de autori după unele producţii folclorice româneşti sau din alte limbi, fie, pe de altă parte, cu creaţii ale autorilor. Cât priveşte dimensiunea lor artistică, cititorii sunt cei mai în măsură să-şi înaripeze imaginaţia şi să emită judecăţile de valoare potrivite".
În continuare vă oferim o mostră din această inedită culegere de creaţii rrome şi vă invităm să o descoperiţi integral la adresa de internet de mai jos.
DOI FLĂCĂI (BǍIATUL CEL MUNCITOR ŞI MINCINOSUL)
A fost odatǎ un rrom bǎtrân, foarte bogat şi cinstit, dar, din pǎcate, nu avea copii. Într-o zi, merge la fratele sǎu, care avea doi bǎieţi şi le spune:
– Vedeţi, bǎieţii mei, eu sunt foarte bǎtrân şi nu mai pot sǎ muncesc. Am o casǎ mare, boi, cai şi cǎruţǎ, oi şi multe altele, pe care, când voi muri, vreau sǎ le las aceluia dintre voi care este mai muncitor şi mai cinstit. De aceea, spune bǎtrânul, vǎ cer vouǎ sǎ mergeţi în sat sǎ lucraţi şi care va face (va câştiga) mai mulţi bani în trei zile pe muncǎ, acela sǎ rǎmânǎ sǎ stea în casa mea.
Repede, cei doi fraţi plecarǎ în sat sǎ caute de muncǎ. Acum, fratele cel mai mare, dupǎ ce se gândeşte un pic, se duce la un prieten de al sǎu şi-i spune toatǎ povestea:
– Prietene, dă-mi un galben şi când voi fi bogat, de voi lua casa de la bătrân, ţi-l voi aduce înapoi şi chiar mai mult.
Celălalt frate, cel mai mic, a mers în sat şi trei zile a lucrat pe la oamenii care aveau cai de potcovit, cǎldǎri de reparat sau de reparat cǎruţele, pânǎ a câştigat şi el un galben.
Mai înainte, vine fratele cel mare şi spune:
– Uite, unchiule, ţi-am adus un galben, dupǎ munca mea şi nici nu au trecut cele trei zile – minte bǎiatul.
Bǎtrânul ia galbenul, se uitǎ la el şi îl aruncǎ în foc. Bǎiatul nu spune nimic.
Vine şi bǎiatul cel mic şi spune:
– Uite, unchiule, ţi-am adus un galben, obţinut pe munca mea în astea trei zile.
Bǎtrânul, iarǎşi, ia banul şi îl aruncǎ în foc
Când a vǎzut bǎiatul cel mic, sare iute şi cu amândouǎ mâinile cautǎ sǎ scoatǎ banul din foc.
Bǎtrânul rrom râde atunci şi spune:
– Da, da, aşa este. Tu, bǎiete, ai muncit din greu pentru banul acesta. De aceea, a ta sǎ
fie şi casa mea!
Aşa ştim şi noi cǎ minciuna are întotdeauna picioare scurte.
(Traducere în limba românǎ: Jupiter Borcoi)
Cartea în format PDF poate fi vizualizată gratuit, integral aici
Lucrarea a apărut în cadrul programului de finanţare proiecte culturale – 2012 , derulat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor Romano-Kher (CNCR – RK), instituţie de specialitate în domeniul culturii şi tradiţiilor rome, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Implementat de Asociaţia Culturală CULTUS HUMANI, proiectul are ca scop cultivarea în rândul elevilor a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a culturii minorităţii romilor şi cuprinde cele mai frumoase povestiri şi poveşti din comunităţile de romi.
Textele sunt prezentate de autori rromi, cadre didactice care predau limba rromani, sub îndrumarea domnului prof .univ dr. Gheorge Sarău.
Articole similare:
