Primul portal multietnic de evenimente

O privire în universul Rusiei

Un interviu despre cum putem descoperi Rusia altfel, nu numai din cărţi şi poveştile depănate de cei mai în vârstă. Despre cum este important să ne cunoaştem cu adevărat unii pe ceilalţi pentru a putea avea un dialog fertil.

O privire în universul Rusiei

O privire în universul Rusiei

La o plimbare la pas pe bulevardul Lascăr Catargiu, în faţa clădirii elegante de secol XIX de la numărul 50, ne întâmpină expuse pe gardul de fier forjat câteva fotografii excepţionale. Sunt fotografiile câştigătoare ale unui concurs de fotografie organizat de Societatea Geografică Rusă, la care au participat câteva mii de fotografi din tot spaţiul ex-sovietic. Este primul contact cu activitatea Centrului De Cultură şi Ştiinţă Rus Rossotrudnicestvo găzduit acolo.

Ajungem la Centrul Rus de Ştiinta şi Cultură – Rossotrudnicestvo într-o zi de primăvară, când Bucureştiul de-abia se dezmorţeşte. Uşa masivă de la intrare se deschide aproape fără zgomot şi pătrundem într-un univers desprins parcă de la curtea ţarilor Rusiei.  Nu avem timp să admirăm impresionanta clădire şi nici detaliile arhitectonice şi ornamentale care ne transmit, încă de le prima vedere, putere şi bogăţie.

Pătrundem apoi într-un birou spaţios unde ne aşteptă o doamnă energică, cu o privire vie care trădează inteligenţă, curiozitate şi putere de muncă. Doamna Natalia Muzhennikova este cea care ne deschide porţile unui univers aparte, ea este sufletul şi motorul tuturor activităţilor Centrului  Rus de Ştiintă şi Cultură.

Pentru început, spuneţi-ne pe scurt ce este Centrul Rus de Ştiinta şi Cultură – Rossotrudnicestvo?

D-na Muzhennikova:  Centrul Rus de Ştiinta şi Cultură – Rossotrudnicestvo a fost înfiinţat la 15 mai 2015 şi este deschis pe baza unui acord bilataral între România şi Federaţia Rusă, fiind o instituţie de stat, aşa cum este şi Institutul Cultural Român. Avem centre în peste 80 de ţări şi ne ghidăm după câteva obiective principale.

În primul rând avem ca obiectiv sprijinirea limbii ruse. Înainte de deschiderea centrului, limba rusă s-a învăţat în România prin intermediul  unor centre de limbi străine. Însă nici unul dintre acestea nu are drepturi depline de eliberare a certiificatelor. Aici, la Centrul Rus, se organizează periodic testări oficiale cu eliberarea dimplomelor prin care se atestă nivelul de cunoaştere a limbii ruse. Certificatele sunt recunoscute internaţional, fiind date direct de Rusia, pentru că testarea se face prin intermediul calculatorului, prin Skype, cu profesori din Moscova.

Dar, totodată, sprijinim şi acele instituţii unde se învaţă limba rusă, în special facultăţile şi liceele. După cum ştiţi, limba rusă este şi limba străină dar şi limba maternă dacă ne gândim la comunitatea ruşilor lipoveni. Având în vedere că din minoritatea respectivă învaţă limba rusă peste 1500 de copii, aceştia au nevoie de ajutorul nostru, de afişe, de planşe, de materiale metodologice. În plus, rugăm profesori de limbă rusă să le predea  acestora, iar profesorii lor elevilor sunt bineveniţi să îşi perfecţioneze cunoştinţele în cadrul Centrului.

Ce ne puteţi spune despre promovarea culturală?

D-na Muzhennikova:  Al doilea obiectiv al Centrului este promovarea culturii ruse.  Istoria este lungă şi voi puncta cele mai importante aspecte ale acestei activităţi. Încă din 2008, de când lucram la ambasadă, am organizat mici mişcări şi evenimente, cum ar fi Zilele Culturii Ruse.  

Prima dată am organizat în 2008 Zilele Filmului Rus, cu Karen Şahnazarov,  şi de atunci am preluat noi organizarea regulată a acestui eveniment. În 2011 au fost organizate la nivel de stat Zilelele Culturii Ruse la Muzeul Satului. Evenimentul a fost sponsorizat de Muzeul Culturii din Rusia, iar în contrapartidă au avut loc la Moscova, tot în 2011, Zilele Culturii Române.  De atunci, Ministerele Culturii nu au organizat nici aici, nici la Moscova la vreo altă ediţie a Zilelor Culturii.

Dar pentru că îmi place să promovez unele tendinţe din cultură şi mai ales filmul, am preluat şi Zilele Culturii Ruse şi anul trecut am ajuns la ediţia a 6, fără nici o întrerupere.  Avem acum un program amplu, nu numai zilele Filmului Rus, ci şi expoziţii de pictură, de costume, iar anul trecut am reuşit şi să fim parteneri la Gaudeamus. Totul a fost inclus în conceptul Zilele Culturii Ruse, care se desfăşoară de la mijlocul lunii octombrie până la mijlocul lunii noiembrie.

În afară de Zilele Culturii Ruse, am organizat şi festivalul de film al CSI (Comunitatea Statelor Independente,  fostele republici URSS) care s-a desfăşurat la cinematica Eforie din Bucureşti. Noi am prezentat 5 ţări - Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Rusia şi Kazahstan, iar România a fost invitat de onoare.  Festivalul, numit Aripi, este unic deoarece prezintă modul în care ţările CIS au preluat experienţa filmului rus (a existat o şcoală comună de cinematografie)  şi modul în care a evoluat filmul în spaţiul rusesc şi ex-sovietic din anii ’70, ’80 şi până astăzi.  Iar ediţia a doua este deja în pregătire.

Vă ocupaţi de evenimente de anvergură…

D-na Muzhennikova:  Da, dar nu numai de acestea. Dacă trecem mai lucruri „mai mărunte” trebuie să ştiţi că la noi în fiecare săptămână, sau la fiecare două săptămâni se întâmplă ceva. Aţi văzut că am demarat o serie de expoziţii pe gard, tocmai pentru a ajunge uşor la oameni, care descoperă astfel cultura rusă.  Expoziţia din acest moment este organizată cu ajutorul Societăţii Geografice Ruse (cea mai veche şi renumită din Rusia, înfiinţată în anul 1945). Următoarea expoziţie va fi dedicată popoarelor din Rusia pentru că vorbim de aproape 200 de naţionalităţi.

O altă latură a activităţii noastre este cea de sprijinire a activităţii şcolare şi de acordare a burselor. Ne ocupăm şi de schimbul de studenţi şi organizăm comisia care alege studenţii care vor pleca în Rusia să studieze.  Statul rus oferă 50 de burse, nu numai pentru facultatea de limbi străine, ci şi pentru alte instituţii şi grade didactice. Avem doritori pentru coregrafie, master în economie sau diferite doctorate. În plus, faţă de aceste burse, studenţii de la Filologie pot pleca la Şcoala de Vară, cu burse de patru luni.

Şi uşor trecem la altă activitate a centrului, aceea de a promova cunoştintele despre Rusia, pentru  că mulţi oamenii greşesc esenţial în legătură cu Rusia. Organizăm aici, sau în alte locaţii, lecţii deschise sau seminarii despre Rusia. De exemplu,  la Liceul Decebal am avut de curând o oră de geografia Rusiei, le-am povestit câţi locuitori, câte naţionalităţi, ce vecini avem, ce suprafaţă. Sper că li s-a părut interesant, cert este că am aflat după un timp că trei dintre copii pleacă la olimpiada internaţională de geografie! Poate întâmplător, poate nu.

Organizăm şi mese rotunde pentru specialiştii din diferite domenii. De exemplu, am organizat o masă rotundă despre relaţiile economice dintre România şi Rusia în trecut şi în prezent. Anul trecut am organizat o masă rotundă cu istorici despre începutul primului război mondial. Şi anul viitor vom organiza mai multe mese rotunde pentru că se împlinesc 140 de ani de la debutul relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre.

Apoi edităm diferite broşuri de cultură generală, organizăm cursuri de bucătăria rusă, întălniri relaxate în care povestim despre istoria şi cultura Rusiei, expoziţii foto (vom avea imediat o expoziţie de fotografie despre războiul din Siria) etc.

Avem şi o revistă, Caleidoscop Rus. Această revista o edităm aici, adunăm materialul din mai multe părţi şi încercăm să oferim o imagine globală asupra Rusiei.

Avem şi o bibiotecă de carte rusă care altădată lipsea de la Bucureşti. Oamenii care învaţă rusa şi cei de la universităţi vin aici să se înregistreze, pentru că nu au unde în altă parte.  Avem peste 1000 de volume, nu numai clasici, ci şi contemporani, pentru că vrem să se ştie că scriitorii ruşi nu au dispărut odată cu Tolstoi sau Dostoievski.

Care este profilul oamenilor care vin la aceste evenimente?

D-na Muzhennikova:  Diferit, absolut diferit. Am avut şi elevi de şcoală sau liceu, vin şi pensionari, vin şi doamnele şi dmnisoarele care vin la aceste seminarii de bucătărie. Avem chiar şi copii, pentru că am inventat un gen de şcoală sau cursuri, de limba rusă, complet gratuite pentru copiii de la 5 la 11 ani. Interesant este că foarte mulţi provin din famillii de români, nu mixte!

Aveţi proiecte sau sunteţi în relaţii cu ruşii nou veniţi?

D-na Muzhennikova:  Aici noi nu facem o diferenţa mare între ruşii lipoveni sau cei veniţi aici la servicu. Pentru Rusia ei sunt conaţionalii noştri care trăiesc aici. Într-adevăr comunitatea ruşilor lipoveni este cea mai organizată, cea mai bine structurată şi ne ajută cu desfăşurarea unor evenimente în provincie: Iaşi,  Suceava, Brăila, Constanţa, în toate zonele în care sunt prezenţi. Cu ajutorul lor facem şi promovarea limbii ruse şi olimpiada de limba rusă, tot ce e legat de oamenii ruşi.

Aici noi nu facem o diferenţa mare între ruşii lipoveni sau cei veniţi aici la servicu. Pentru Rusia ei sunt conaţionalii noştri care trăiesc aici.

Dar reprezentăm şi pe cei veniţi din Belarus, Kazaghstan, Turkmenistan sau Moldova pentru că şi ei se asociază Rusiei prin cunoaşterea limbii ruse. Un exemplu: am organizat acum 2 ani festivalul „Întâmpinăm prima vară” („ Lăsata secului” la români) şi am invitat acele comunităţi care aveau în comun limba rusă. A fost o experienţă interesantă, având toţi ceva în comun şi totuşi fiecare fiind atât de diferit: doamnele din Modova au avut o masă unde au prezentat mâncăruri din Moldova, turkmenistanii au venit cu alte tipuri de mâncăruri şi aşa mai departe.

Al doilea mare eveniment pe care îl vom organiza pe 9 mai - Ziua Victoriei,  este o sărbătoare pe care o ţine fiecare familie din fosta URSS. În fiecare an se organizează o acţiune populară numită „Regimentul nemuritorilor”. Asta înseamnă că fiecare familie unde a existat un participant la al doilea război mondial, ţine în mână portretul acestui erou. Prin această acţiune noi spunem că memoria este veşnică.

Câţi oameni aveţi în echipă?

D-na Muzhennikova:  Există o singură persoană numită oficial: directorul Centrului Rus de Ştiinta şi Cultură Rossotrudnicestvo.  Eu sunt aceea şi, în acelaşi timp, sunt şi reprezentantul ambasadei Rusiei pe probleme de cultură. Eu gândesc şi construiesc toate aceste evenimente despre care am vorbit. Şi am lângă mine o echipă de 5 profesori de limba rusă. Asta este specificul nostru, toţi suntem ruşi, adică vorbitori nativi de rusă. Mai mult, patru dintre aceştia nu vorbesc deloc română pentru suntem de părere că cea mai bună metodă de predare a unei limbi este prin limba respectivă.

La final. Cum vorbiţi aşa de bine limba română?

D-na Muzhennikova:  Eu cu România am o legătură lungă. Am venit în 1995, am fost ultima generaţie venită cu schimb de studenţi. Am învăţat la ASE în limbi străine, în engleză, dar nu mi-a plăcut să nu înţeleg ce vorbesc colegii de la cămin sau oamenii în piaţă şi am rugat o domnişoară să mă înveţe română. Nu am avut niciodată profesoară de limba română, spune d-na Muzhennikova şi râde discret.

Mi-a plăcut România şi am fost atrasă de ea şi mi-am dorit întotdeauna să îmbunătăţesc relaţiille dintre oamenii de aici şi cei din Rusia.  Credinţa mea este că toate reproşurile, scandalurile şi neînţelegerile vin de la o singură problemă, că nu ne cunoaştem bine!

Mi-a plăcut România şi am fost atrasă de ea şi mi-am dorit întotdeauna să îmbunătăţesc relaţiille dintre oamenii de aici şi cei din Rusia.  Credinţa mea este că toate reproşurile, scandalurile şi neînţelegerile vin de la o singură problemă, că nu ne cunoaştem bine!

 

 


NICI UN COMENTARIU

LASA UN COMENTARIU

loading